Astăzi, vreau să vă prezint un subiect des întalnit în sesiunile mele de life coaching, dar, totodată, consider eu, și o problemă cu care societatea se confruntă…EMOȚIILE.
Pentru început, mi-aș dori să vă luați un moment în care să reflectați asupra următoarelor întrebări:
- Sunt momente în care rațiunea te împiedică să lași emoțiile să iasă la suprafață?
- Rațiunea te împiedică să îți oglindești sufletul?
- Societatea actuală ne învață să ne reprimăm emoțiile, iar totul se rezumă la un singur cuvânt: TREBUIE. Oare? Oare chiar trebuie?
- De câte ori ți-ai acordat timp să te vezi, să te asculți, să trăiești?
Toate întrebările de mai sus mi le-am adresat și mie în momentul în care am îmbrățișat coaching-ul. Știți care a fost rezultatul? La polul opus față de ceea ce credeam eu că știu despre mine, și am realizat că aveam credințe limitative care necesitau analizate.
În primul rând, mi-am dat seama că nu mă respectam pe mine. Definiția proprie pentru respectul de sine era total eronată față de ceea ce înseamnă de fapt. Eram o persoană 100% rațională, orientată spre soluții, foarte perfecționistă și analitică. Îmi reprimam emoțiile, deoarece consideram că mai bine acționezi decât să te victimizezi. Mai mult, sentimentul de milă sau ideea de a fi judecată nu voiam sa îmi fie asociate. În momentul în care am început sesiunile de coaching, impactul a fost unul răsunător…m-a zguduit până la rădăcini.
În acel moment, am înțeles că sufletul este cel mai bun sfătuitor al nostru, căci, oricât de mult alegi să fii rațional și să îți reprimi emoțiile, la un moment dat, ele te vor lovi ca un boomerang.
- Am învățat că nu există perfect, ci doar devenim mai critici cu noi înșine în căutarea idealului.
- Am înțeles că respectul de sine înseamnă setarea limitelor și nu sacrificiu.
- Am învățat să mă văd, să mă accept așa cum sunt și să îmi ascult emoțiile.
- Ce mi-a adus coaching-ul? CLARITATE. Claritate a ceea ce cu adevărat contează pentru mine.
- Mi-am demontat credințe limitative.
Am învățat să fiu mai indulgentă cu mine și să înțeleg ca orice om este supus greșelii
Ada Răducanu
Atunci când greșesc, este mult mai bine să mă recompensez, arătându-mi aprecierea față de mintea și corpul meu, decât să mă condamn.
Am înțeles că schimbarea are nevoie de timp și este nevoie de obiceiuri noi, mici și constante, deoarece pe termen lung, ele vor aduce o reușită majoră.
Sunt o persoană autentică și foarte sinceră, dar astăzi, am ales să fiu și vulnerabilă. Asta pentru că, în urma sesiunilor de coaching susținute preponderent pe femei, am remarcat aceleași probleme: lipsa încrederii de sine, lipsa respectului de sine, teama de a fi judecat.
Întrucât am fost și eu acolo, știu cum se simte și cum se vede, dar mai mult, te pot ghida în procesul tău de redefinire a sinelui. Este nevoie doar să alegi să te vezi și să înțelegi că nu este necesar să faci totul de unul singur. Este mult mai ușor și sănătos să ai un tovarăș de drum, care să îți ofere claritate, să te facă să vezi imaginea de ansamblu și să te ajute să te responsabilizezi, bazându-te pe ceea ce ai deja pentru a evolua.
Așadar, sunt aici!
Ada Răducanu 2025. Toate drepturile rezervate. Distribuirea articolelor prin link (ex. WhatsApp, Facebook) este permisă și încurajată, atâta timp cât direcționează către blogul original. Este strict interzisă reproducerea, copierea sau însușirea conținutului ca fiind propriu, fără acordul scris prealabil al autorului, conform Legii drepturilor de autor nr. 8/1996 și a Convenției de la Berna.
