În jurul nostru există oameni care par de neclintit. Sunt descurcăreți, mereu cu soluții la îndemână, sar să îi ajute pe ceilalți și par să ducă pe umeri o forță de invidiat. Însă, de multe ori, ceea ce vedem la suprafață nu este puterea autentică, ci doar un scut atent construit pentru a ascunde o rană nevindecată.
În spatele imaginii de control și invincibilitate se află, cel mai adesea, lipsa iubirii și a validării primite în copilărie, rana abandonului sau credințe limitative acceptate orbește, fără a fi vreodată puse sub semnul întrebării. Aceste experiențe timpurii creează un gol interior, iar „puterea afișată” devine modul de a nu mai simți durerea de atunci.
În calitate de coach, am învățat că limbajul paraverbal spune mai mult decât cuvintele. Un zâmbet forțat, o voce care tremură, o privire care fuge sau o postură mereu încordată dezvăluie povestea pe care omul încearcă să o ascundă.
Cum se manifestă în relații
Puterea ca mecanism de apărare are două fețe: uneori înseamnă distanță – oameni ținuți departe pentru a nu da ocazia de a răni din nou, alteori înseamnă atașament anxios – o nevoie intensă de a fi înconjurat de mulți, din dorința de a nu fi singur, însoțită de falsa credință că aceștia sunt prieteni adevărați.
Indiferent de formă, costul interior e mare: neîmplinire, hipervigilență, încordare permanentă, reprimarea emoțiilor. Este viața trăită mereu în gardă, gata oricând să reacționeze, dar rareori cu adevărata liniște interioară.
Diferența dintre adevărata putere și scutul de protecție este radicală.
– Adevărata putere vine din iubire și respect de sine. Se vede în diplomație, în capacitatea de a asculta, în libertatea de a nu lua lucrurile personal și în asumarea propriei identități.
– Puterea ca scut are nevoie constant să demonstreze. Își hrănește existența din comparații, validare externă și dorința de a arăta că „merită”.
Un om puternic cu adevărat nu are nevoie să o spună…se simte. Un om care poartă scutul în schimb, are nevoie să convingă lumea întreagă.
Cum începe transformarea?
Zidul ridicat de rană nu arată la fel la fiecare persoană. Uneori e refuzul rațional („acum, cu mintea de adult, am înțeles, deci nu mai contează”), alteori e victimizarea sau, dimpotrivă, masca atotștiinței. În oricare din variante, dincolo de zid, rana rămâne vie.
Primul pas real spre schimbare nu este negarea zidului, ci întoarcerea la copilărie: să vezi tiparele de acolo, să recunoști ce ai luat cu tine, să alegi conștient ce îți servește și ce nu. Întrebarea-cheie este: Ce îți dorești pentru tine cu adevărat, dincolo de povestea pe care ai învățat să o spui lumii?
Avem o singură viață și, oricât de greu ar fi, suntem responsabili pentru felul în care o trăim. Mai bine un drum plin de încercări, lecții și curaj decât o bătrânețe plină de regrete.
Adevărata forță nu stă în mască, nici în ziduri. Adevărata forță începe atunci când ne permitem să fim vulnerabili și să ne confruntăm cu adevărul nostru. Poți construi ziduri la nesfârșit sau poți alege să trăiești autentic. Adevărata putere începe atunci când alegi să te pui față în față cu tine însuți.
Nu întâmplător blogul meu se numește You own you – vine din convingerea că datoria fundamentală a fiecăruia este să se pună pe primul loc și să își aparțină cu adevărat.
Ada Răducanu 2025. Toate drepturile rezervate. Distribuirea articolelor prin link (ex. WhatsApp, Facebook) este permisă și încurajată, atâta timp cât direcționează către blogul original. Este strict interzisă reproducerea, copierea sau însușirea conținutului ca fiind propriu, fără acordul scris prealabil al autorului, conform Legii drepturilor de autor nr. 8/1996 și a Convenției de la Berna.
